Întâlnirea face parte dintr-un proces amplu, derulat la nivel național, în vederea alinierii României la obiectivele europene de mediu asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Ședința a fost coordonată de prefectul Marcel Daniel Dragoș, alături de subprefecții Botházy Nándor și Emilian Pavel, și a beneficiat de participarea unor reprezentanți ai autorităților centrale.

Prezent în Bihor, vicepremierul Barna Tánczos a participat, pentru o scurtă perioadă, la respectiva ședință, subliniind importanța respectării jaloanelor din PNRR și a angajamentelor statului român privind conservarea mediului. Secretarul general în cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Alexandru Avram, a prezentat aspecte legate de implementarea efectivă a acestora. Discuțiile au vizat îndeplinirea Jalonului 34 din PNRR, care urmărește alinierea la Strategia Uniunii Europene pentru biodiversitate 2030.

Documentul european prevede protejarea strictă a cel puțin unei treimi din zonele protejate ale UE, respectiv 10% din suprafața terestră și 10% din cea marină, incluzând toate pădurile primare și seculare existente. La reuniune au participat reprezentanții a 87 de unități administrativ-teritoriale din județul Bihor, pe teritoriul cărora au fost identificate, conform hărților Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, zone cu potențial prioritar pentru biodiversitate.

De asemenea, au fost prezenți reprezentanți ai instituțiilor deconcentrate și ai unor entități care administrează sau dețin terenuri vizate, precum Administrația Bazinală de Apă Crișuri, Direcția Silvică Bihor, Agenția pentru Protecția Mediului, Garda de Mediu, Garda Forestieră Oradea, Parcul Național Apuseni, Consiliul Județean Bihor, dar și furnizori de servicii precum Hidroelectrica Oradea și Distribuție Energie Electrică Oradea. În prezent, procesul de identificare a zonelor prioritare pentru biodiversitate se află în etapa de consultare publică națională. La nivelul județului Bihor sunt avute în vedere aproximativ 24.000 de hectare, reprezentând circa 3,2% din suprafața județului.

Zonele propuse includ ecosisteme situate de-a lungul cursurilor de apă și lacurilor, turbării din zona Parcului Natural Apuseni, păduri virgine și cvasivirgine, pajiști și zone mlăștinoase deja incluse în siturile Natura 2000. Au fost excluse zonele puternic antropizate, terenurile intravilane și agricole, cele afectate de proiecte majore de infrastructură, zonele cu potențial turistic ridicat și cele foarte fragmentate. Scopul consultărilor este facilitarea unui dialog deschis între autorități, consultanți și proprietarii sau administratorii de terenuri, astfel încât stabilirea zonelor prioritare să se realizeze prin consens. În cazurile în care nu se ajunge la un acord, legislația permite propunerea unor suprafețe alternative, fundamentate prin documentații tehnice și științifice, în conformitate cu metodologia Ministerului Mediului. Totodată, cadrul legal prevede un sistem de compensații pentru proprietarii ale căror terenuri vor fi supuse restricțiilor, următoarea etapă fiind aprobarea Catalogului național al zonelor prioritare pentru biodiversitate, programată pentru luna mai.

Prefectul județului Bihor, Marcel Daniel Dragoș, a subliniat importanța strategică a demersului: „Această întâlnire marchează un moment important pentru viitorul județului Bihor. Avem o dublă responsabilitate: pe de o parte, îndeplinirea riguroasă a jaloanelor din PNRR, vitală pentru atragerea fondurilor europene și modernizarea României, iar pe de altă parte, datoria morală de a conserva patrimoniul natural. Obiectivul nostru este să atingem țintele europene de mediu fără a bloca dezvoltarea comunităților locale, transformând ariile protejate într-o resursă reală pentru județ.”