Din mâinile meșterului popular Cornel Salvator Palladi fiecare vioară se transformă într-o operă de artă. Spirit inovativ, beiușeanul e cel care a făcut pentru prima dată vioara cu portavoce, unică în lume, vioara cu goarnă de lemn, vioara cu buchet de goarne.

[eadvert]

Uneori lucrează și trei luni, câte patru ore pe zi pentru o singură vioară. Materia primă e dulapul de 5 cm. Timpul de uscare pentru fiecare centimetru de lemn e de un an, deci lemnul trebuie uscat minimum cinci ani. Face totul din pasiune, nu e un meșteșug din care să se poată trăi, fiindcă o dată ce ai luat o vioară cu goarnă, ai făcut o investiție pentru toată viața. A început să facă viori pentru a-și face fericit fiul, pe Dacian Palladi, nimeni altul decât fostul city manager al orașului Oradea, care a studiat vioara de la 6 ani. Fiul meșterului popular și-a dorit în copilărie o vioară, iar tatăl nu a stat prea mult pe gânduri. „Când Dacian a ajuns la liceu, în orchestra liceului era un băiat care avea o vioară cu goarnă. Mi-a spus: «Tati, mi-ar trebui și mie o vioară cu goarnă.» Eu nu eram străin de prelucrarea lemnului, fiindcă terminasem și școala de arte și meserii, cum era în acel timp. Ulterior m-am profilat în construcții de mașini, deci știam să lucrez și cu metalul. M-am apucat să fac viori cu goarnă, eu fiind o fire foarte curioasă, iar ideea era să descopăr ceva nou. Și așa am început să fac mai multe tipuri, vioara cu goarnă de lemn, în ideea că sunetul viorii cu goarnă să se apropie de sunetul viorii clasice. E o vioară unică, foarte greu de fabricat, care se face din lemn stratificat, iar lemnul trebuie să fie foarte uscat”, explică meșterul popular. Vioara cu goarnă de lemn e problematică în timpul lucrului la interior. Paradoxal, deși hidedea, vioara cu goarnă e un instrument specific Bihorului, cei mai mulți cumpărători ai viorilor lui Cornel Palladi sunt străini. Explicația meșterului popular e aceea că străinii au început să descopere frumusețea acestui instrument, a sunetelor pe care le emite.

În toată lumea

Viorile cu goarnă realizate de Cornel Salvator Palladi la Beiuș pot fi auzite în cele mai prestigioase instituții de cultură din lume: de la Opera Metropolitan din New York, până la Opera din Paris. Goarna are menirea de a amplifica sunetul mai puternic decât la o vioară clasică.

„Viorile mele pot fi auzite în toată lumea. Am viori la Londra, la Paris, în Olanda, în Belgia. Acum vreau să deschid acasă, la Beiuș, o expoziție permanentă cu viorile realizate de mine, unele unicat. Eu vreau să demonstrez că cu ajutorul viorii cu goarnă, se poate cânta orice fel de muzică”, ne-a spus domnul Cornel Salvator Palladi. Beiușean get-beget, familia sa locuind în Beiuș de peste 300 de ani, Cornel Palladi spune că, din informațiile pe care a reușit să le adune, prima vioară cu goarnă a fost făcută în zonă de baciu Flore din Pomezeu. Cei care au mai făcut viori de-a lungul timpului plantau capul de la o vioară clasică în corpul vorii. Dezavantajul unei asemenea modalități de lucru era că acel cap ceda și se dezlipea de corpul viorii. Viorile semnate Cornel Palladi sunt dintr-o bucată, nu au capul plantat, iar meșterul popular spune că e o metodă sigură, ele nu se mai dezacordează. Goarna ține loc de stație de amplificare. Cornel Paladi a cântat 30 de ani, din 1952 până în 1992, la saxofon și la clarinet și atunci nu erau stații de amplificare. A cântat chiar și în localități în care nu exista curent electric. „La început luam goarna de la trompete, de la pionieri. Acum nu mai sunt pionieri. Am luat de la patefoane, dar nici acelea nu au fost prea performanțe. Așa că am început să le fac eu”, spune Cornel Palladi. Goarna e făcută din trei elemente – un cot, apoi forma conică dintr-un material mai subțire și pâlnia, care e fabricată dintr-un material mai subțire, deoarce cutia de rezonanță își manifestă efectul în pâlnie. Spiritul creativ a lui Cornel Palladi e la cote înalte, deși se răsfață spunând că are 75 de ani. Afirmă că vrea să deschidă o expoziție cu caracter permanent, pentru că își dorește să rămână ceva de pe urma domniei sale. „Eu dau viață lemnului prin viorile cu goarnă, iar ele îmi dau viață mie“, spune beiușeanul. El este pregătit mereu de inovații tehnice, care să le schimba forma și să îmbunătățească sunetul viorilor. E mereu în căutarea viorii perfecte. Cornel Salvator Palladi își amintește și acum cu drag că în vremea comunismului, a făcut viori cu goarnă și pentru o orchestră din Paris, care ulterior i-a cerut să facă și cimpoaie. „Nu le-am spus că nu știu să fac cimpoaie. L-am contactat pe Ioan Lăceanu, omul-orchestră care era cel mai reprezentativ pentru cântatul la cimpoi. I-am găsit numărul în cartea de telefon. Mi-a spus că nu le face el și așa l-am găsit pe meșterul din București care producea cimpoaie. Am stat o săptămână în București ca să învăț cum se fac”, și-a amintit meșterul popular din Beiuș.

Expoziție

Sâmbătă, la ora 12:00, în casa meșterului popular Cornel Palladi va fi inaugurată expoziția de viori cu goarnă, care va avea un caracter permanent. La eveniment vor fi prezenți maestrul Adrian Miescu, reprezentantul Centrului Național pentru Păstrarea patrimoniului – Mircea Câmpean, tenorul Marius Hinsu, Culiță din Albești, primarul Beiușului, fostul și actualul primar de Roșia. Până atunci, vioara lui Cornel Palladi va cânta pentru doamna sufletului său, care împlinește astăzi o frumoasă vârstă. „La mulți ani, doamna Eugenia Palladi!”