Seacă şi repară barajul Tileagd, periclitând peştii

Deja nivelul apei a scăzut cu peste zece metri, îngrijorând îndeosebi pescarii care au observat primii fenomenul.

„Barajul Tileagd a mai fost golit şi reparat în 1992, după o avarie serioasă în ’92. Acum golirea se face în mod controlat. Prin deversarea treptată din perioada 2-16 iulie nivelul în lac va rămâne la cota de 178 centimetri, volumul de apă scăzând de la 52 la 15 milioane de metri cubi de apă. În perioada 17-20 iulie se va scădea cu 0,5 metri pe zi, până când nivelul apei va permite lucrările”, explică directorul Biroului Tehnic al Direcţiei Ape Crişuri, Dorel Dume. Barajul va fi umplut în perioada 20 august – 3 noiembrie.

Întretimp, Hidroelectrica va asigura un debit de 5 metri cubi pe secundă pentru alimentarea Uzinei de Apă Oradea, CET şi a microcentralelor Priză 1 şi Priză 2, astfel încât populaţia nu va avea de suferit.

Peştii, în pericol

„Acumularea de la Tileagd e unică în ţară prin bogăţia speciilor de peşte, de la păstrăv până la crapi de 20 de kilograme şi somni şi mai mari. Am organizat acolo multe concursuri de succes. Dacă va fi distrus, materialul piscicol se va reface foarte greu”, apreciază şeful AJVPS Bihor, ing. Ioan Silaghi.

„Am fost asiguraţi că va rămâne pe firul albiei din mijlocul barajului un volum de apă pentru supravieţuirea peştilor. Noi am dori ca Agenţia Naţională de Pescuit şi Acvacultură să fie de acord cu salvarea peştelui, eventual prin mutarea lui în barajul Lugaş sau în aval. Important e să nu se prindă peştele cu plasele pentru vânzare. Am început să veghem împreună cu jandarmii şi poliţiştii locali pentru prevenirea braconajului”, declară Gabriel Jurj, secretarul Clubului de Pescuit Sportiv Oradea.

De monitorizarea situaţiei s-a arătat interesat şi Mihai Togor, atât în calitate de responsabil al Fundaţiei Ecotop cât şi al Asociaţiei de Pescuit Sportiv „AquaCrisius”. „Cel mai greu va fi când apa va ajunge la nivelul minim. Atunci e important să unim toate forţele pentru salvarea peştilor.”, spune Togor.

Şi Barajul Leşu

Cu o situaţie similară se confruntă şi Barajul Leşu, de pe Valea Iadului, care este golit în medie la şapte ani pentru a etanşeizarea infiltraţiilor. Barajul cu un volum de 26.000.000 metri cubi este populat cu păstrăv, lipan, clean, mrene, scobari dar şi cu peşti de baltă.

Cristian Horgos