Înalta Curte de Casație și Justiție, a stabilit că nu este obligatorie forma autentică la încheierea promisiunii de vânzare a unui bun imobil, în vederea pronunțării unei hotărâri care să țină loc de act autentic

Prin decizia nr. 23 din data de 17.05.2017 Înalta Curte de Casație și Justiție,  a stabilit că în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 1279 alin. (3) teza întâi și art. 1669 alin. (1) din Codul civil, nu este obligatorie forma autentică la încheierea promisiunii de vânzare a unui bun imobil, în vederea pronunțării unei hotărâri care să țină loc de act autentic.

Schimbare majoră în Codul Penal. O nouă orientare a legiuitorului

In ziua de 30 mai 2017, Plenul Curți Constituționale, investit în temeiul art. 146 lit. d) din Constituția României, al art. 11 alin. (1) lit. d), al art. 29 și al art. 32 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a luat în dezbatere excepția de neconstituționalitate privind art. 35 alin. (1) din Codul Penal, articol ce prevede faptul că „infracțiunea este continuată când o persoană săvârșește la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții și împotriva aceluiași subiect pasiv, acțiuni sau inacțiuni care prezintă, fiecare în parte, conținutul aceleiași infracțiuni.”

Răspunderea personalului medical pentru malpraxis

Malpraxisul medical este definit în Legea nr. 95 din 2006 privind reforma în domeniul sănătății ca fiind: ”eroarea profesională săvârșită în exercitarea actului medical sau medico-farmaceutic, generatoare de prejudicii asupra pacientului, implicând răspunderea civilă a personalului medical și a furnizorului de produse și servicii medicale, sanitare și farmaceutice”.

De ce să nu achite societățile corecte prejudiciile evazioniștilor? IV

În speța prezentată în articolul anterior, în cauza Gábor Tóth, instanța națională, apreciind că soluționarea acțiunii principale depinde de interpretarea dreptului Uniunii, a hotărât să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții unele întrebări preliminare, ale căror răspunsuri au relevat următoarele:

De ce sa (nu) achite societățile corecte prejudiciile evazioniștilor? III

Având în vedere că anterior am arătat argumentele teoretice pentru care o societate corectă nu trebuie să plătească prejudiciile evazioniștilor, în prezentul articol vom expune o speță în care CJUE a hotărât că aceste prejudicii ale unor societăți care se sustrag de la achitarea taxelor și impozitelor nu trebuie să fie suportate de societățile de bună credință.

De ce sa (nu) achite societățile corecte prejudiciile evazioniștilor? II

Acordarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adăugată este condiţionată de îndeplinirea atât a cerinţelor de fond cât şi a celor de formă, primele vizând însăşi existenţa dreptului de deducere, iar celelalte condiţiile de exercitare a acestuia.

Domnilor, abandonaţi drujba!

Viceprimarul Mircea Mălan a distribuit pe Facebook o serie de fotografii. Când? La scurtă vreme după ceremonialul ocazionat de aniversarea a 98 de ani de la intrarea în Oradea a trupelor române conduse de gen. Traian Moşoiu.

De ce să (nu) achite societățile corecte prejudiciile evazioniștilor?

În lupta împotriva evaziunii fiscale, activitatea A.NA.F. se axează în principal pe frauda în domeniul TVA, fiind un fenomen foarte răspândit, după cum arată și datele referitoare la colectarea acestei taxe.

Drept la replică

Conducerea SC Pază şi Protecţie Bihor Srl a dorit un drept la replică în urma articolului „Încuviinţare de evacuare a Primăriei Popeşti”. 

Administratorii și directorii societăților, pasibili de amenzi între 10.000 - 50.000 lei

Într-o societate clădită pe relații economice este evident că fiecare agent economic urmărește realizarea de profit.