Romania tropicala

Potrivit datelor agentiei, temperatura combinata a solului si suprafetei oceanului in perioada decembrie-februarie a fost cea mai ridicata inregistrata dupa anul 1880, atunci cand au inceput primele masuratori meteo.


In aceasta perioada, luna ianuarie a fost cea mai calduroasa. “Tendinta pe termen lung de crestere a temperaturilor si fenomenul moderat El Nino, din Pacific, sunt factori combinati ai acestui fenomen”, a declarat Jay Lawrimore, un responsabil al NOAA.


Pe locul doi in topul celor mai calduroase ierni se situeaza cea din anul 2004, urmata de cea din 1998. Potrivit statisticilor NOAA, cele mai calduroase 10 ierni s-au inregistrat dupa 1995.


Desi responsabilii centrului evita sa lege aceasta iarna de efectul de sera, tot ei admit ca NOAA a concluzionat intr-un studiu separat ca schimbarile climatice sunt reale si sunt influentate in mod concret de activitatile umane.


Studiul, realizat in colaborare cu Comisia Interguvernamentala pentru Schimbari Climatice, arata ca este sigur in proportie de 90a faptul ca actualele tendinte climatice sunt determinate de emisiile de gaze, mai degraba decat de cauze naturale. Temperatura combinata in perioada decembrie-februarie a fost cu 0,72 grade Celsius peste media secolului al XX-lea.

Plantele si animalele, bulversate de caldura


Europa a fost una dintre cele mai “fierbinti” zone ale emisferei nordice in iarna care s-a incheiat. Caldura neobisnuita a facut ca plantele sa infloreasca precoce, recoltele sa se dezvolte rapid, hibernarea anumitor animale sa fie data peste cap, iar meteorologii sa se teama de o viitoare seceta.


In Franta, temperaturile au fost in medie mai mari cu 2,1 grade Celsius pentru perioada obisnuita a iernii. Italia a cunoscut iarna cea mai calduroasa de dupa anul 1800 si cu 2,27 grade Celsius mai multe decat in perioada 1961-1990. 


La Stockholm, termometrele afisau 10 grade Celsius miercuri (14 martie), in timp ce anul trecut, la aceeasi data, erau minus 10 grade Celsius si 20 centimetri de zapada.


In Germania, daunatorii au supravietuit iernii datorita caldurii, iar importante suprafete agricole au fost deja compromise. Pe de alta parte, constructorii germani au profitat din plin de caldura pentru a-si duce la bun sfarsit proiectele si a avansa afacerile.


Aceeasi situatie se inregistreaza in Ungaria, unde sectorul constructiilor a acumulat profituri mari fata de aceeasi perioada a anilor trecuti. Tot in Ungaria a fost semnalata intoarcerea din Africa a berzelor. In Elvetia, o parte din pasarile migratoare nici macar nu au parasit tara, deoarece a fost suficient de cald.

Se anunta o vara secetoasa


Seceta ameninta in mod clar anumite tari. In Spania, temperaturile ridicate, seceta si vantul au provocat deja o serie de incendii in regiunile Barcelona si Valencia. La Roma, seful guvernului, Romano Prodi, a trimis o circulara prefectilor si guvernatorilor de regiuni pentru a pune la punct un plan preventiv si pentru a se pregati la nivel local pentru o seceta grava.


La Atena, oficialitatile se tem de un an dificil, in special pentru irigarea marilor culturi de cereale din Thesalia. In Franta, lipsa ploii, in special in sudul tarii, nu a permis pana acum refacerea apelor freatice.

Desertificare

Porumbul, inlocuit cu arbusti de kiwi

 

Culturile agricole traditionale de pe teritoriul Romaniei ar putea fi inlocuite pe termen lung cu plante mult mai rezistente la seceta. 

Specialistii in agronomie sustin ca zone importante din Romania


s-ar putea transforma in “stepa desertica”. In urmatorii 20-50 de ani, romanii vor fi martori ai desertificarii unor zone precum Dobrogea, Baragan, sudul Olteniei, vestul Campiei Romane sau Podisul Moldovei.


“Aceste zone vor avea o clima similara celei din centrul Argentinei sau al Spaniei, centrul Greciei, Anatolia sau Siria. Vom avea o vegetatie spontana de genul celei din pampasul argentinian sau “stepa de vara””, ne-a declarat Valeriu Tabara, doctor in agronomie.


In acest context, pe termen lung, si culturile agricole vor suferi transformari. Astfel, spun specialistii, in Romania, in anumite zone, s-ar putea cultiva cu succes smochinii sau arbustii de kiwi. Va trebui sa renuntam, in scurt timp, la traditionalul porumb, pentru ca acesta are nevoie de multa umiditate.


“Incalzirea nu este liniara si, din aceasta cauza, nu vom asista peste noapte la schimbarea culturilor traditionale. Deocamdata, sunt diferente foarte mari de temperatura si umiditate de la un an la altul, de la un anotimp la altul si chiar intre zi si noapte”, spune Valeriu Tabara.

Caldura buna pentru grau


In iarna care tocmai s-a incheiat, temperatura medie din Europa de Est si Rusia a fost cu 4 grade Celsius mai mare decat cea normala.

Specialistii sustin ca primavara a venit la noi cu o luna si jumatate mai devreme, ceea ce presupune si realizarea in avans a unor operatiuni din calendarul lucrarilor agricole de primavara.


“Vom face si recoltari mai devreme, iar pentru orzoaica sau grau s-ar putea ca temperaturile ridicate sa fie benefice, perioada de umplere a bobului fiind mai lunga. In afara de cultura porumbului, care va disparea treptat, la fel de afectate vor fi si sfecla de zahar, leguminoasele – mazare, fasole, soia – si legumele – ardeiul gras, rosiile”, a mai precizat Valeriu Tabara.

Romania

Ierni tot mai blande, de 40 de ani

 Si romanii au avut parte de o iarna blanda si uscata in sezonul 2006-2007, cu temperaturi de peste 15 grade Celsius in luna ianuarie. Dar specialistii de la Administratia Nationala de Meteorologie (ANM) spun ca nu au suficiente date pentru a putea preciza de cand nu am mai avut o iarna atat de calda sau daca in acest sezon s-au inregistrat temperaturi-record pentru tara noastra.


“Specialistii nostri lucreaza in prezent la o asemenea analiza, asa ca nu ne putem pronunta inca. Totusi, putem afirma cu certitudine ca in decembrie, ianuarie si februarie s-au inregistrat temperaturi mai mari decat normele climatologice ale lunilor respective”, explica Ion Sandu, directorul ANM.


Pe de alta parte, specialistii climatologi spun ca, potrivit datelor de observatie, in ultimele patru decenii s-a inregistrat o tendinta de crestere a temperaturilor medii din sezonul de iarna la nivelul intregii tarii.


“A scazut atat numarul zilelor de iarna propriu-zisa, cat si a celor geroase. In mod normal, intr-o zi de iarna maximele nu ar trebui sa urce peste 0¼ C, iar pentru a vorbi de ger ar trebui sa avem temperaturi sub -10¼ C”, puncteaza climatologul Roxana Bojariu.


De altfel, meteorologii spun ca anul acesta, la nivelul intregului continent, sunt prognozate temperaturi mai mari decat valorile obisnuite, iar Romania nu va face nota discordanta.


Mai mult decat atat, specialistii de la Centrul de Meteorologie din Marea Britanie au avansat ideea ca anul 2007 va fi cel mai calduros din ultima suta de ani.