Dacă inițial se vorbea despre implementarea în sistem pilot a acestui proiect începând cu 1 martie 2022, „conducerea MAI susține că nu există timpul necesar pentru a se încadra în termenele de achiziție a primelor kit-uri de monitorizare și se va proroga termenul prin OUG pentru în 01 octombrie 2022”.

[eadvert]

Astfel, până în 2026 cei monitorizați cu brățări electronice vor fi persoanele față de care s-a luat măsura aplicării ordinului de protecție/ordinului de protecție provizorie/ ordinul european de protecție.

După 2026 vor fi monitorizate persoanele față de care s-a luat o măsură preventivă sau se află în executarea unei pedepse.

În Bihor, din 2025

Prima etapă, 2022-2023, ar urma să se aplice în București, Iași, Mureș și Vrancea, cea de-a doua – 2024 – în Bacău, Brașov, Caraș-Severin, Călărași, Cluj, Covasna, Galați, Giurgiu, Harghita, Ilfov, Mehedinți, Neamț, Prahova, Sibiu, Satu-Mare, Sălaj, Teleorman, Vaslui și Vâlcea, iar cea de-a treia – 2025 – în Alba, Arad, Argeș, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Buzău, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Gorj, Hunedoara, Ialomița, Maramureș, Olt, Suceava, Timiș și Tulcea.

Organigramele din aceste județe se vor suplimenta cu 6134 posturi.

„În acest sens, directorul Direcției de Ordine Publică, a precizat că în momentul de față există unități de poliție care nu pot asigura prezența la program 24 din 24 ore, 7 zile din 7, iar la nivelul celor 355 de secții de poliție rurală există 288 de secții cu mai puțin de 9 comune arondate și 67 cu mai mult de 9 comune arondate. Mai mult, 72 de posturi de poliție dintre acestea sunt prevăzute cu doar 2 funcții unde se va interveni pentru creșterea schemei la 3 funcții”, anunță sindicatul.

Reprezentantul Europol a cerut lămuriri ce vizează modul efectiv de realizare a activității de monitorizare dar a și propus ca pentru funcțiile de șef de schimb din țară, acestea să fie transformate din funcții de execuție în funcții de conducere, așa cum de altfel sunt prevăzute de peste 10 ani la nivelul Poliției Capitalei.

O altă problemă ridicată a fost cea a resursei umane insuficiente din rândul structurilor de supravegheri judiciare. Sindicatul a cerut ca în momentul operaționalizării sistemului să fie acordat sprijin celor din structurile de investigații criminale pentru a nu mai fi în situația în care 3-5 oameni să fie nevoiți să asigure 24 din 24 ore, 7 zile din 7.

„La finalul discuțiilor, președintele Comisiei de dialog social a constatat pertinente problemele ridicate de partenerii sociali și a considerat că se impune retrimiterea proiectului de HG către Poliția Română pentru a fi identificate soluții cu privire la observațiile enunțate, inclusiv cele ale Sindicatului Europol”, conchide sindicatul.

(sursa: Mediafax)