Un studiu realizat recent de Reveal Marketing Research a arătat că aproape doi din trei români nu găsesc niciun motiv de satisfacție în munca lor, iar această problemă nu este una izolată. Într-un interviu acordat pentru Jurnal bihorean și Bihon.ro, psihologul Andreea Dobrițan a adus în discuție mai multe cauze fundamentate științific, care explică de ce românii nu sunt mulțumiți de locurile lor de muncă.

Salarii necorespunzătoare, lipsa oportunităților de avansare și stresul cotidian

Una dintre principalele cauze identificate este salariul necorespunzător. Studiile arată că salariile din România, în special în sectoare precum educația și sănătatea, sunt adesea insuficiente, comparativ cu costul vieții. Aceasta generează un sentiment de frustrare, amplificat de o lipsă a oportunităților de avansare. Multe dintre persoanele intervievate în cercetările de specialitate au menționat că nu au perspectiva de a urca pe scara ierarhică, ceea ce contribuie la scăderea motivației, fapt constatat și de către noi, în urma discuțiilor purtate cu mai mulți angajați din Oradea.

Un alt factor important este cultura organizațională rigidă. Conform cercetărilor din domeniul comportamentului organizațional, mediile de lucru autoritare și lipsa încrederii între angajați și conducere au un impact negativ asupra satisfacției la locul de muncă. Pe lângă aceste aspecte, stresul și burnout-ul sunt realități tot mai frecvente, mai ales în industrii precum IT-ul sau serviciile financiare, unde încărcătura psihică este extrem de mare.

Spre exemplu, Andrei T. are 32 de ani și lucrează de câțiva ani în IT. Ne-a povestit că, deși are un salariu motivant, se simte blocat și nu știe cum ar mai putea fi avansat. „Simt că m-am blocat aici. Am fost promovat o singură dată în ultimii cinci ani și sincer, nu mai văd nicio cale de avansare. Salariul e ok, dar nu compensează stresul zilnic și senzația că munca mea nu contează cu adevărat”, ne-a declarat orădeanul.

De asemenea, lipsa unei comunicări eficiente între angajați și management creează un mediu confuz și plin de frustrare, în care angajații nu au acces la informații clare privind obiectivele organizației. Daniel B. are 39 de ani și de câțiva ani este specialist în marketing. Spune despre el că este un tip ambițios și muncitor, însă lipsa unei strategii la locul de muncă îi provoacă un stres major.

„Lipsa transparenței în companie mă face să mă simt inutil. Nu știu niciodată care sunt obiectivele clare ale echipei și sunt mereu în mijlocul unor schimbări de strategie, care mă fac să mă întreb ce caut aici. Aș vrea să am o direcție, dar nimeni nu îmi oferă un răspuns clar, iar asta îmi poate provoca multă anxietate uneori”, povestește acesta.

Echilibrul muncă-viață personală: o prioritate!

Totodată, echilibrul muncă-viață personală este o preocupare tot mai mare, iar pentru mulți români, imposibilitatea de a-l menține într-un mod sănătos contribuie la nemulțumiri constante și la o calitate scăzută a vieții. Nemulțumirea angajaților are un impact direct asupra productivității și eficienței organizațiilor. Angajații care nu sunt motivați sau care nu găsesc un sens în munca lor sunt mai predispuși la absenteism, la scăderea performanței și chiar la demotivare totală. În plus, această stare de insatisfacție poate afecta și starea mentală a angajaților, ducând la stres cronic, anxietate și probleme de sănătate fizică. De asemenea, nemulțumirea poate provoca o rotire rapidă a personalului, ceea ce înseamnă că angajatorii trebuie să facă eforturi suplimentare pentru a recruta și forma noi angajați.

„Oricât de mult aș munci, nu am niciodată senzația că sunt apreciată. Șefii nu își fac timp să îți mulțumească sau să îți ofere un feedback. Îmi petrec zilele în birou, cu un volum uriaș de muncă, dar când vine vorba de promovări, sunt mereu lăsată pe dinafară. Acesta este și motivul pentru care îmi caut un alt job”, spune Cosmina I., angajată în domeniul HoReCa.

„Ca specialist în resurse umane, pot observa că relația românilor cu munca s-a schimbat, din mai multe motive: impactul pandemiei, noile generații care intră pe piața muncii și schimbările economice“, a declarat Békési Csaba pentru Jurnal Bihorean și Bihon.ro.

Auto-reflecția, comunicarea deschisă și dezvoltarea personală

Pentru a îmbunătăți experiența la locul de muncă, este important să identificăm sursele de nemulțumire, precum salariul, lipsa recunoașterii sau relațiile cu colegii. Așa cum subliniază psihologul Andreea Dobrițan, este esențial să reflectăm asupra acestor aspecte și să le scriem, pentru a clarifica gândurile și a le aborda mai eficient. O altă strategie importantă este comunicarea deschisă, prin care putem discuta preocupările cu superiorii sau colegii, facilitând astfel rezolvarea problemelor.

„Stabilirea unor obiective clare de carieră și dezvoltarea personală, prin traininguri sau cursuri, sunt de asemenea pași care contribuie la un sentiment de direcție și realizare. Psihologul recomandă și practicarea auto-îngrijirii, precum exercițiile fizice, meditația sau hobby-urile, pentru a reduce stresul și a îmbunătăți starea de bine“, ne spune psihologul.

În plus, construirea unei rețele de suport și evaluarea opțiunilor de schimbare a locului de muncă pot reduce nemulțumirile persistente. Participarea activă la traininguri și concentrarea asupra recunoștinței pot schimba perspectiva asupra locului de muncă, ajutându-ne să ne focalizăm pe aspectele pozitive. Astfel, implementarea acestor strategii contribuie la un mediu de muncă mai satisfăcător, pas cu pas.