Datele pentru trimestrul al doilea din 2026 arată, în același timp, că pensiile au crescut foarte puțin, în timp ce scumpirile au redus puterea de cumpărare.

Potrivit celor mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică, România avea în trimestrul II din 2026 aproximativ 4,913 milioane de pensionari, cu 7.000 mai puțini decât în primele trei luni ale anului. Cea mai mare parte dintre aceștia, respectiv aproximativ 4,573 milioane de persoane, proveneau din sistemul asigurărilor sociale de stat.

Pensia medie lunară brută s-a situat la 2.942 de lei, în creștere cu numai 0,3% față de trimestrul precedent. Pentru pensionarii din sistemul asigurărilor sociale de stat, pensia medie brută a fost de 2.821 de lei, iar pensia medie netă a ajuns la aproximativ 2.700 de lei.

Creșterea nominală a pensiilor nu s-a tradus însă într-o creștere similară a nivelului de trai. Indicele pensiei medii reale a coborât la 98,1% în trimestrul II. Cu alte cuvinte, raportat la evoluția prețurilor, puterea de cumpărare aferentă pensiei medii a fost cu aproximativ 1,9% mai mică decât în trimestrul anterior.

Evoluția este relevantă mai ales în condițiile în care pensiile au avut o creștere modestă în prima jumătate a anului, în timp ce prețurile bunurilor și serviciilor au continuat să avanseze.

O altă comparație arată presiunea asupra veniturilor pensionarilor. Pensia medie netă pentru limită de vârstă a ajuns să reprezinte 52,5% din câștigul salarial mediu net, față de 57,9% în trimestrul anterior.

Bucureștiul, la un capăt al clasamentului. Botoșaniul, la celălalt

Diferențele dintre județe sunt considerabile. Cea mai mare pensie medie de asigurări sociale de stat a fost înregistrată în București, la 3.579 de lei. Urmează Hunedoara, cu 3.498 de lei, și Gorj, cu 3.305 lei.

La polul opus se află județele cu cele mai mici valori. În Botoșani, pensia medie a fost de 2.229 de lei, ceea ce înseamnă că între prima și ultima poziție din clasamentul național există o diferență de 1.350 de lei pe lună.

În partea superioară a clasamentului se regăsesc și județe precum Brașov, Galați, Constanța, Prahova, Argeș, Cluj, Alba, Sibiu, Mehedinți și Timiș.

Diferențele sunt influențate inclusiv de istoricul economic al fiecărei zone. Județele cu o tradiție industrială sau minieră importantă au numeroși pensionari ale căror drepturi au fost calculate pe baza unor perioade de contribuție și a unor condiții de muncă diferite de cele întâlnite în alte regiuni.

Bihor: pensia medie, sub nivelul național

În Bihor, nivelul pensiei medii de asigurări sociale de stat se situează sub media națională de 2.821 de lei în trimestrul II din 2026. Județul se află astfel în zona de mijloc a clasamentului național, departe atât de valorile înregistrate în București și în județele cu tradiție industrială, cât și de cele mai mici pensii din țară.

Datele arată că Bihorul nu se numără printre județele cu cele mai ridicate pensii, în pofida ponderii importante a populației pensionate. Diferența față de județele aflate în partea superioară a clasamentului reflectă, între altele, structura economică și istoricul veniturilor salariale și al contribuțiilor plătite de populația activă.

La nivelul datelor CNPP disponibile pentru aprilie 2026, în Bihor erau aproximativ 132.900 de pensionari, iar pensia medie era de 2.650 de lei, cu circa 171 de lei sub media națională de la acel moment.

În unele județe sunt mai mulți pensionari decât salariați

Unul dintre cele mai importante semnale din statisticile INS este diferența uriașă dintre regiunile României în ceea ce privește raportul pensionari-salariați. La nivel național, sunt aproximativ opt pensionari la zece salariați. Situația este însă mult mai echilibrată în București și Ilfov, unde raportul coboară la circa patru pensionari la zece salariați.

În schimb, în județele cu populație îmbătrânită și o bază mai redusă de angajați, raportul este mult mai ridicat. În Vaslui se ajunge la aproximativ 15 pensionari pentru fiecare zece salariați, iar în alte județe vulnerabile nivelul se apropie de 14 la zece.

Diferența reflectă inclusiv migrația populației active către marile centre economice sau în străinătate, dar și îmbătrânirea demografică. Cea mai numeroasă categorie este cea a pensionarilor pentru limită de vârstă: aproximativ 3,966 milioane de persoane, adică 80,7% din pensionarii de asigurări sociale de stat. Pensia medie pentru această categorie a fost de 3.278 de lei.

Alte aproximativ 473.000 de persoane beneficiau de pensie de urmaș, cu o valoare medie de 1.573 de lei. Pensia de invaliditate era încasată de aproximativ 395.000 de persoane, iar valoarea medie era de numai 1.108 lei.

Pentru pensionarii cu pensie anticipată sau anticipată parțial, pensia medie era mai ridicată, de aproximativ 3.443 de lei, însă această categorie este mult mai restrânsă, cu circa 78.000 de beneficiari.

Diferența dintre pensiile femeilor și cele ale bărbaților rămâne foarte mare

Datele statistice evidențiază și o diferență consistentă între veniturile din pensii ale femeilor și cele ale bărbaților. Femeile reprezintă aproximativ 55% dintre pensionarii pentru limită de vârstă, însă primesc, în medie, pensii semnificativ mai mici. Pentru această categorie, pensia medie a femeilor a fost de aproximativ 2.590 de lei, în timp ce bărbații au primit în medie 4.113 lei.

Diferența este legată de mai mulți factori acumulați de-a lungul vieții profesionale: nivelul veniturilor salariale, perioadele de contribuție și întreruperile de activitate. Efectele acestor diferențe se văd în momentul pensionării, când istoricul profesional se transformă în cuantumul pensiei.

O altă cifră importantă este cea referitoare la pensionarii care au nevoie de sprijin pentru a ajunge la nivelul minim de venit stabilit prin legislație. În trimestrul II din 2026, aproximativ 885.900 de persoane beneficiau de indemnizație socială pentru pensionari, stabilită la 1.281 de lei.

Aceștia reprezentau 18,5% dintre pensionarii din sistemul asigurărilor sociale de stat. În cazul pensionarilor agricultori, ponderea era și mai ridicată, ajungând la 35,5%.