Fermierii din Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare solicită europarlamentarilor să nu susţină amendamentele din strategia „Farm to Fork” (F2F) care presupun reducerea utilizării pesticidelor şi îngrăşămintelor, potrivit unei scrisori deschise a organizaţiei transmise europarlamentarilor.

„Luni, 18 octombrie 2021, în Parlamentul European, se votează raportul voluntar al Parlamentului European asupra Strategiei Farm to Fork. Apreciem că F2F dăunează sectorului agricol românesc. Acesta nu ţine cont de realităţile noastre naţionale comparativ cu ţintele propuse politicianist la nivel european. Considerăm că strategia nu este o oportunitate aşa cum se susţine/prezintă, ci o vedem ca o ameninţare pentru fermierii români din foarte multe puncte de vedere”, se spune în scrisoarea deschisă.

Fermierii precizează că strategia F2F putea fi o oportunitate dacă în prealabil existau: studii de impact realizate la nivelul fiecărui stat membru cu specificităţile fiecărui stat, nivelul de capitalizare al fermierilor, de productivitate, de consum de inputuri agricole, gradul de fărâmiţare a suprafeţelor exploatate, gradul mic de asociere şi cota de piaţă redusă a produselor autohtone; consultări reale nu disimulare şi impunere a unor puncte de vedere transmise de la Brusseles din partea unor persoane care nu cunosc realităţile şi evoluţiile activităţii fermierilor, în mod practic.

„Vă asigurăm că fermierii români şi europeni sunt responsabili, îşi doresc şi fac tot ceea ce ţine de capacitatea şi capitalizarea lor pentru a se adapta la schimbările climatice urmărind crearea unui sector agroalimentar sustenabil şi rezilient. Fermierii români în parteneriat cu organizaţiile profesionale şi MADR lucrează la înfiinţarea şi operaţionalizarea unui Sistem Naţional de Gestionare şi Control Integrat al Riscurilor în Agricultură, inclusiv pentru a urmări sporirea rezistenţei fermierilor în faţa schimbărilor climatice, inclusiv prin acţiuni şi investiţii în prevenţia şi combaterea acestora”, se menţionează în document.

Inechitabil

Organizaţia precizează că se vorbeşte de alternative, dar nu au fost identificate şi prezentate aceste alternative. Fermierii oferă şi un exemplu, respectiv interzicerea unui tratament la seminţe cu insectofungicide şi menţionează că fără a avea alternative sunt într-o situaţie de trei deficienţe: impactul negativ asupra mediului este mult mai mare tradus prin faptul că se înlocuieşte un tratament la seminţe încorporate în sol, cu efectuarea a încă 2-3 tratamente în vegetaţie în perioada de coincidenţă a zborului tuturor polenizatorilor, plus sarcina birocratică de a face anunţuri de fiecare dată când se efectuează tratamente; posibilele substanţe alternative nu au nici măcar jumătate din eficacitatea în combaterea dăunătorilor; costurile sunt de câteva ori mai ridicate, deci eficienţa este aproape inexistentă.

„Este total inechitabil ca România să îşi reducă consumul de pesticide de 700 gr/ha s.a. cu 50%, când media UE este 2,4 kg şi să fie competitivă cu un alt stat membru care are un consum mediu de 7 kg/ha s.a. şi reduce consumul tot cu 50%. Fermierul din alt stat membru va reuşi să aibă o producţie decentă cu 3,5 kg/ha s.a., dar nu putem accepta şi spune acelaşi lucru despre un fermier din România, cu 350 gr/ha s.a. Acelaşi lucru este valabil şi la fertilizanţi. De aceea, raportul şi strategia lovesc mult mai mult România, deşi nu poluează atât de mult precum alte state. Pentru echitate este primordial ca reducerea sa fie aplicata doar la acele state care sunt peste media UE la data aprobării strategiei”, se spune, printre altele, în document.

[eadvert]