Inginerul hidrogeolog Florian Malancu din Capitală, implicat în proiectul de identificare exactă a cauzelor secării lacului Ochiul Mare din Băile 1 Mai, anunţă realizarea unui foraj de monitorizare. Chiar lângă lacul termal, adânc de 25 de metri. Construcţia forajului, estimată la 12.000 de lei, va fi suportată de către ANRM.
Joi, ing. Malancu şi inspectorul-şef al ANRM Bihor, Radu Miron, au anunţat că acum lacul se află la nivelul cel mai redus de când a debutat proiectul, ocupând o suprafaţă de 250-300 de metri pătraţi.
„După ce introducem senzorii în cele două foraje putem să ştim cu mare precizie modul de alimentare al lacului, modul de comunicare dintre lac şi structurile geologice”, anunţă Malancu, cel care crede că azi, lacul este alimentat cu apă doar pe cale artificială, prin furtunul ce-l leagă de forajul deţinut de către SC Turism Felix. Specialistul susţine că scăderea apei din lac este consecinţa directă a faptului că în această perioadă complexurile Ceres şi Perla din 1 Mai, alimentate din acel foraj, nu mai necesită apă termală decât în mică măsură. Şi cum motoraşul forajului nu mai porneşte, apa termală nu mai ajunge nici în furtunul din lacul termal din Rezervaţia Naturală Pârâul Peţea. „Nu ştim dacă este aport spre lac din acvifer sau dacă numai se pierde. Părerea mea este că la ora actuală el este alimentat doar artificial, el este colmatat. Se pare că regularizarea pârâului Peţea a produs colmatare. Colmatarea din izvoare spre lac”, afirmă inginerul hidrogeolog, care face o paralelă şi cu perioada 1972 – 78, când, tot aşa, a avut loc o scădere a nivelului apei din lac: „Atunci se măsura zilnic nivelul fiecărui foraj. Scăderile acestea sunt ciclice, se pare, influenţate şi de nivelul precipitaţiilor”.
Florian Malancu trage un semnal de alarmă şi asupra efectului negativ pe care îl au defrişările, dar şi poluarea apelor montane (inclusiv cu PET-uri) asupra acviferului termal din Băile Felix – 1 Mai.
Critică Muzeul
„Apele de munte nu mai sunt limpezi. Este plin de plastic. Au început să transporte materiale. Sunt probleme de mediu complicate. Faptul că s-a defrişat, toată lumea aruncă ce vrea, unde vrea. Condiţiile naturale s-au schimbat, nu mai sunt aceleaşi cu cele de acum 30-40 de ani. Toată lumea spune de forajele ilegale, dar nimeni nu ştie unde sunt. Deocamdată nu le-am detectat, dar nu poţi să te pronunţi imediat. Doar dacă e un hotel mare, care să scoată, se simte pe senzori. Debitele mici nu se simt”, avertizează specialistul din Capitală.
Lucrând în echipă cu profesorul Virgil Orăşanu, Florian Malancu se arată nemulţumit şi de atitudinea celor de la Muzeul Ţării Crişurilor, custozii Rezervaţiei Naturale: „Eu nu am nimic cu custodele, dar se comportă ca un stăpân care face scandal şi noi trebuie să venim să-l spălăm pe picioare. Tot timpul să aibă numai acuză, dar fără să aibă nimic la bază. Ei nu participă cu nimic, nu îi interesează nimic. Au montat sonde de monitorizare în incinta rezervaţiei, dar nu îi interesează să le pună la dispoziţie. Ne spun că nu ştiu unde sunt. Cum adică nu ştiu unde sunt?!”.
Citiți principiile noastre de moderare aici!