Judecătoarea Crina Muntean a apreciat că probele administrate în dosar „indică atât posibilitatea realizării falsului de către inculpată, cât și de către martorul Abrudan Horea (fostul inspector școlar general de Bihor – n. red.), în a căror posesie s-au aflat lucrările contestate”. Or, posibilitatea săvârșirii faptei de către alte persoane creează „un dubiu profitabil inculpatei potrivit principiului in dubio pro reo”, a explicat magistratul.
Instanța s-a referit la posibilitatea implicării în comiterea faptelor a unui număr mai mare de persoane decât cele trimise în judecată și a catalogat drept „sumară” ancheta prin care DNA Oradea ar fi restrâns „nejustificat obiectul prezentei cauze”.
Reamintim că, printr-o sentință nedefinitivă dată vineri, 18 septembrie, și a cărei motivare a fost consultată de Bihon, Mioara Țigan a fost achitată pentru acuzațiile de fals material în înscrisuri oficiale (pe motiv că nu sunt probe în acest sens), și pentru uz de fals și complicitate la abuz în serviciu. În cazul acestor din urmă acuzații, instanța a explicat că fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege.
La rândul său, profesorul Sorin Ioan Cuc a fost condamnat la 2 ani și 8 luni de închisoare pentru complicitate la abuz în serviciu, cu suspendarea executării pedepsei pe un termen de 4 ani. El a fost obligat să-i plătească contracandidatei lui din urmă cu 5 ani, profesoara Gheorghina Bîrlădeanu, daune morale de 10.000 de euro, cheltuieli de judecată de peste 34.000 de lei și diferența pe o perioadă de 4 ani dintre salariul de director și venitul încasat ca profesor.
Hotărârea instanței a fost criticată de Răzvan Doseanu, avocatul profesoarei Bîrlădeanu, care a catalogat-o drept nelegală și netemeinică: „Se pare că inculpatul Cuc Ioan Sorin e singurul «păcălici» din dosar și el va suporta toate consecințele. Totuși, s-ar putea ca inculpata Țigan Mioara să fie nevoită să pună dopul înapoi pe șampanie după ce va analiza și Curtea de Apel Oradea acest dosar în apel.”
Instanța: lucrări ținute „în condiții de securitate precară”
Conform rechizitoriului, Mioara Țigan, în calitate de președintă a comisiei de evaluare a probei scrise la concursul din 2021, a fost acuzată că ar fi falsificat o parte din lucrarea profesorului Sorin Ioan Cuc, după ce acesta a contestat nota primită în primă fază. Astfel ar fi fost modificate răspunsurile la 7 întrebări, nota fiind mărită la 7,00, ceea ce i-a permis lui Cuc să participe și la interviu și să câștige funcția de director al școlii „Avram Iancu”. Falsificarea, confirmată printr-o expertiză tehnico-științifică, ar fi avut loc între seara de 15 octombrie 2021, momentul preluării lucrărilor din centrul de examen, și data de 18 octombrie 2021, când au ajuns la comisia de soluționare a contestațiilor.
Tribunalul Bihor a observat că Mioara Țigan și șeful de atunci al Inspectoratului Școlar Județean (IȘJ) Bihor, Horea Abrudan, președintele comisiei de organizare a concursului, au convenit ca lucrările candidaților să fie păstrate Ia Casa Corpului Didactic „în condiții de securitate precară, în acest spațiu neexistând sisteme de supraveghere”. Asta în timp ce alte documente, printre care ciornele, au fost ținute într-un birou la care accesul era monitorizat video.
Judecătoarea Crina Muntean a reținut că nu s-a putut stabili cine a avut acces, în perioada vizată, în sediul Inspectoratului Școlar Județean Bihor, de unde se putea pătrunde în Casa Corpului Didactic și nici că Mioara Țigan s-ar fi aflat singură în birou, cu documentele de la concurs. În plus, nu s-a indicat cât timp a fost necesar pentru falsificarea lucrării.
Magistratul a demontat și susținerea anchetatorilor că o singură persoană, respectiv Mioara Țigan, putea ajunge la formularele ținute la Casa Corpului Didactic, arătând că și inspectorul școlar general de atunci, Horea Abrudan, „a avut Ia rândul său acces, singur, la lucrări, în împrejurări similare”. De altfel, lucrările au fost predate de către profesoara Țigan, pe 18 octombrie 2021, comisiei coordonate de Abrudan, pentru a fi transmise apoi comisiei de evaluare a contestațiilor.
„Instanța reține că există un dubiu în cauză asupra autorului falsului, ce decurge din existenta unor probe ce atestă că în perioada 15.10 – 18.10.2021 , (…), atât inculpata Țigan Mioara, cât și martorul Abrudan Horea au deținut efectiv lucrările, în spații aflate sub controlul acestora și pentru intervale de timp relativ apropiate”, se arată în hotărârea motivată a Tribunalului Bihor.
Critici referitoare la ancheta DNA
Tribunalul Bihor face referire la fostul inspector școlar general și când aduce în discuție „posibila falsificare a ciornei inculpatului Cuc Sorin în scopul ascunderii acțiunii de falsificare a lucrării acestuia” . În opinia instanței, această împrejurare, catalogată de „o gravitate deosebită”, ar crea o legătură cu Horea Abrudan, pentru că ciorna nu a fost păstrată de Mioara Țigan, ci de comisia de organizare coordonată de șeful IȘJ Bihor. Instanța a precizat că nu reține cu certitudine „o stare de fapt privind falsificarea ciornei candidatului Cuc Sorin, nefiind sesizată cu constatarea unei astfel de acțiuni”.
Concluzionând, magistratul de caz a apreciat că „nu se poate reține lipsa de vinovăție a martorului Abrudan Horea, ca parte a participației improprii cu care instanța este sesizată”, dar a precizat că Tribunalul nu poate constata culpa acestuia, deoarece nu a fost sesizat cu judecarea fostului inspector școlar general. De altfel, procurorii DNA Oradea l-au indicat pe Abrudan strict ca martor în cauză, arătând că acesta ar fi fost determinat ca, fără vinovăție, să emită decizia de numire profesorului Sorin Cuc în funcția de director al școlii „Avram Iancu”.
Judecătoarea Muntean a arătat că anchetatorii nu au investigat „multiple aspecte relevante”, cum ar fi „interferarea mai multor persoane cu traseul lucrărilor” ori posibila falsificare a ciornei: „Acest mod de operare, vizând deopotrivă falsificarea lucrării, cât și posibila falsificare a ciornei din concurs, în condițiile în care aceste documente au fost păstrate în mod diferit, de persoane în spații diferite, conduce neechivoc Ia concluzia implicării unui număr mai mare de persoane decât cele trimise în judecată, ancheta sumară realizată de parchet restrângând nejustificat obiectul prezentei cauze, atât sub aspect subiectiv, cât și obiectiv.”
Magistratul a mai arătat că ancheta apare ca fiind „direcționată”, în contextul în care procurorii au examinat doar situațiile ce ar incrimina-o pe Mioara Țigan, „cu excluderea unor împrejurări ce sugerează extrem de serios posibila implicare a unor alte persoane”.
„Atitudine care generează suspiciuni”
Instanța de fond a analizat și susținerile anchetatorilor legate de un posibil interes al Mioarei Țigan în promovarea concursului de către profesorul Cuc. În acest sens, procurorii au invocat mai multe apeluri telefonice între cei doi în perioada probei scrise și a soluționării contestațiilor. Despre acestea, președinta comisiei de evaluare a probei scrise a susținut că vizau un curs din programul de formare în care era implicat atât Sorin Cuc, cât și alte zeci de persoane, cărora Casa Corpului Didactic le transmitea informații obținute de la Ministerul Educației.
Dacă explicațiile fostei șefe a Casei Corpului Didactic au fost admise de Tribunalul Bihor, nu același lucru s-a întâmplat și în ceea ce privește acuzația conform căreia Mioara Țigan s-ar implicat în activitatea de evaluare a lucrării lui Cuc. Astfel, aceasta ar fi cerut lucrarea și ar fi citit în fața comisiei de evaluare răspunsuri greșite ca fiind corecte, determinând intervenția unui profesor-evaluator.
„Această conduită (a Mioarei Țigan – n. red.) nu este în niciun mod justificată, în contextul în care inculpata se cunoștea cu candidatul Cuc Sorin, avea în derulare proiecte profesionale împreună cu acesta. (…) Inculpata a avut în ceea ce-I privește pe inculpatul Cuc Sorin, pe durata concursului, o atitudine ce generează în mod semnificativ suspiciuni”, a considerat judecătoarea de caz, care a precizat, totuși, că intervenția nu probează acuzația că profesoara Țigan ar fi falsificat lucrarea lui Cuc.
Magistratul a explicat că la întâmplare ar fi asistat președintele comisiei de organizare a concursului, Horea Abrudan, care nu a intervenit în niciun fel, deși avea acest drept prin lege. „Prin lipsa oricărei reacții negative Ia adresa inculpatei, a validat comportamentul inadecvat al acesteia, (ceea ce – n. red.) îl plasează într-o poziție similară inculpatei, respectiv de a fi vizat de toate împrejurările reținute de organul de urmărire penală ca fiind Incriminatorii pentru inculpata Țigan Mioara”, se arată în sentință.
Nu există probe pentru uzul de fals
Referindu-se la acuzația de uz de fals adusă Mioarei Țigan, Tribunalul Bihor a explicat că, în condițiile în care nu s-a stabilit momentul în care a fost falsificată lucrarea și de către cine, nu există probe din care să rezulte că atunci când a predat documentul comisiei de organizare a concursului, pe 18 octombrie 2021, profesoara ar fi știut că lucrarea era modificată.
Instanța l-a găsit vinovat pe Sorin Cuc de complicitate materială la infracțiunea de abuz în serviciu, dar „nicidecum Ia activitatea infracțională reținută in sarcina inculpatei Țigan Mioara”. În urma unui raport al experților, Tribunalul a concluzionat că ciorna ar fi fost integral rescrisă de Cuc, ceea ce reprezintă, în opinia instanței, o dovadă „în a se reține implicarea efectivă a inculpatului în fraudarea concursului”.
Citiți principiile noastre de moderare aici!