Plin „ochi” de nuferi în Băile 1 Mai

Reprezentanţii Muzeului Ţării Crişurilor, custode al rezervaţiei Natura 2000, i-au invitat, vineri, şi pe jurnalişti ca să vadă că situaţia e stabilizată în ciuda pericolului de îngheţ a speciilor endemice, pericol provocat în iarnă de scăderea drastică a nivelului apei termale.

„Nu am stat cu mâine în sân, ci alături de Consiliul Judeţean am câştigat un proiect pentru elaborarea planurilor de management a celor trei situri Natura 2000 pe care le gestionăm în Băile 1 Mai, la Betfia şi în Tăşad. La Ochiul Mare lucrurile sunt salvate din perspectiva nufărului termal, în primul rând, cât şi a speciilor protejate Roşioara lui Racoviţă şi melcul Melanopsis Parreyssi”, a deschis prezentarea directorul Muzeului, Aurel Chiriac. Aceasta a explicat că se curăţă de boscheţi perimetrul rezervaţiei, dar că aceasta nu se poate mobila cu băncuţe fiindcă nu e parc public ci rezervaţie naturală care trebuie să asigure un biotop pentru sălbăticiuni. „Existe nişte limite în amenajarea rezervaţiei. Nu vom pune băncuţe pe care unii să spargă seminţe, să fumeze sau să mânânce mititei”, a mai spus Chiriac.

„Nivelul apei e stabil. Este cu 10 centimetri sub cota zero stabilită. Important este că după o inactivitate de aproximativ 3 luni, Ochiul Mare şi-a revenit. Nufărul termal, Roşioara lui Racoviţă şi melcul Melanopsis au scăpat. Situaţia e stabilă dar în ciuda aparenţelor părerea mea personală e că situaţia e stabilizată nu rezolvată. Nu o putem considera rezolvată până problema nu e conştientizată. Agenţia Naţională de Resurse Minerale a comunicat că nu exploatarea în exces a zăcământului de ape geo-termale ar fi provocat secarea Ochiului Mare ci seceta. În noiembrie cred că vom vedea dacă am eu dretate sau Agenţia problema ci să rezolvi o problemă până nu o constaţi”, a mai spus Huza, făcând referire la contrazicerile din ultimul an vizavi de motivul scăderii apei din lac”, a spus şi muzeograful Radu Huza. Acesta a mai informat că în această perioadă se elimină din lac speciile exotice dar şi că se iau repere topografice pentru a se monitoriza situaţia. „Sperăm să dotăm rezervaţia şi cu senzori de monitorizare continuă a temperaturii şi nivelului apei. În toamnă, după pornirea încălzirii geo-termale din cartierul Nufărul au apărut scăderi dramatice ale nivelului apei în lac. Nu noi ne-am dat cu presupusul ci specialiştii geologi care ne-au sărit în ajutor ne-au spus că nivelul din lac e primul semnal că se extrage mai multă apă termală decât capacitatea de refacere naturală a zăcământului”, şi-a încheiat Huza punctul de vedere.

Iar directorul Chiriac a dus ideea mai departe: „Inginerul Orăşanu şi echipa de geologi ne-au recomandat să urmărim nivelul apei şi apoi să decidem, alături de Academia Română şi de Ministerul Mediului cauza problemei şi soluţiile. Şi Prefectura Bihor s-a implicat foarte mult anul trecut, şi a trimis şi o solicitare la Agenţia Naţională de Resurse Minerale să nu se dea timp de un an autorizaţie de foraj pentru apă termală dar nici pentru apă rece, fiindcă unii sapă apoi mai adânc decât stratul freatic”.

Iar muzeograful biolog Adrian Gagiu a vorbit despre proiectul de salvare a faunei din rezervaţie prin finanţarea de 13.000 de dolari din partea fundaţiei prinţului arab Mohamed bin Zayed.

„Sigur că ne interesează în mod deosebit speciile protejate, dar toată flora şi fauna sunt importante căci rezervaţia e un tot unitar. Nufărul se vede cu ochiul liber că s-a refăcut. Însă prin intermediul proiectului sper că vom estima şi populaţia rămasă de Roşioară şi Melanopsis Parreyssi. Cât timp nivelul apei a fost foarte mic, peştii au fost o pradă uşoară a păsărilor. Rămâne de văzut dacă a rămas suficient fond genetic pentru refacerea populaţiei. Nu ne rămâne decât să sperăm că vor de rezultat metodele partenerilor de la Acvariul din Galaţi şi de la Universitatea din Gödöllő. În principiu, e vorba de injectare cu hormoni care să stimuleze ovulaţia peştilor în captivitate”, ne-a explicat Adrian Gagiu.