Podul metalic rutier al Oradiei Mari a fost proiectat în anul 1906 de către inginerul orașului, Altnöder Endre, asemănându-se cu Podul Elisabeta din Budapesta, prin cele două porți boltite ca punct de pornire a elementelor de susținere. Construcția podului s-a realizat între anii 1912-1913, deservind inițial transportul animalelor aduse prin vama din Episcopia Bihor de către sătenii care se îndreptau spre târgurile din oraș.

Potrivit informațiilor de pe ghidlocal.com, deși podul metalic rezistase ca prin minune bombardamentelor din cele două războaie mondiale, la data de 12 martie 1981, apele învolburate ale Crișului Repede au fisurat pilonul de pe malul drept al râului, iar podul a cedat la mijloc. Corpul din oțel al podului, având o masă de circa 260 de tone, a cedat în fața forței apelor. Vestea privind prăbușirea podului s-a răspândit cu repeziciune în tot orașul. În acele momente dramatice, pe pod se aflau un tramvai, care a și deraiat, dar și un camion. Din fericire, nu au existat victime. Podul a fost închis, traficul a fost redirecționat, iar locuințele din apropiere au rămas o scurtă perioadă fără curent electric și încălzire. Până la dezafectarea totală a podului, mii de orădeni au trecut pe acolo pentru a vedea dezastrul produs de ape, dar mai ales pentru a-și întipări în memorie acele imagini cu un pod frumos, dar care era distrus.

Un pod de beton care să reziste

Pentru a asigura totuși trecerea Crișului Repede, autoritățile de la acea vreme au improvizat, cu ajutorul armatei, un pod de pontoane, care a reprezentat un test de curaj pentru cei care erau nevoiți să-l folosească, mai ales când nivelul apei era crescut. În cele din urmă s-a construit un nou pod, din beton de această dată, inaugurat la 23 august 1983. Podul Decebal nu a mai avut parte, timp de mai bine de 41 de ani, de vreo intervenție majoră la elementele de rezistență. În urmă cu doi ani, inginerul Iosif Cun, care a lucrat pe șantierul actualului pod Decebal, susținea că ar trebui să mai reziste cel puțin o sută de ani.

O expertiză neliniștitoare

Cu ocazia lucrărilor la pasajul subteran de la intersecția bulevardului Decebal și strada Tudor Vladimirescu, Direcția tehnică din Primăria Oradea a solicitat efectuarea unei expertize tehnice asupra stării actuale a podului Decebal. Solicitarea expertizei era legată de intenția de a continua lucrările începute pe Bulevardul Decebal, astfel încât pe toată porțiunea cuprinsă între Liceul Emanuel și până dincolo de pod să fie modernizată. Expertiza a fost realizată de Mihai Predescu, expert tehnic și evaluator de proiecte din București, care colaborează în mod frecvent cu primăria la investițiile pe care le derulează. Potrivit expertizei tehnice, conform directorului tehnic, Sebastian Marchiș, se impune reabilitarea părții de infrastructură a podului, respectiv cămășuirea culeelor și a pilelor, pentru punerea în deplină siguranță a acestuia. Pe baza expertizei, Direcția tehnică din Primăria Oradea urmează să elaboreze un proiect de hotărâre privind demararea procedurilor pentru punerea în siguranță a podului.

Dilema autorităților

Potrivit informațiilor noastre, la nivelul Primăriei există în acest moment două păreri privind modul de intervenție la podul Decebal, având în vedere estimările de cost ale intervenției. Potrivit datelor prezentate recent de către Direcția tehnică, valoarea preconizată a proiectării și execuției pentru lucrările la pod ar fi de 59,8 milioane lei. Pe de-o parte, specialiștii ar dori efectuarea unor lucrări capitale la structura de rezistență a podului și la celelalte elemente care trebuie reparate/înlocuite, pe de altă parte s-ar putea executa doar intervenții punctuale în zonele cu probleme, fiind invocate costurile prea mari în cazul unei reabilitări majore. În funcție de decizia finală, executivul va supune aprobării consilierilor locali, încă în această lună, un proiect de hotărâre privind realizarea lucrărilor. Însă probabil va mai trece o perioadă până la demararea efectivă a lucrărilor. Sorin Martin Vereș