O echipă de profesori şi cercetători ştiinţifici hidrogeologi din Bucureşti efectuează un studiu, iniţiat şi finanţat de ANRM, pentru a se vedea cu exactitate de ce stă să moară lacul termal Ochiul Mare din Băile 1 Mai, parte a Rezervaţiei naturale Pârâul Peţea. Prima cauză presupusă şi confirmată şi de cercetători: supraexploatarea zăcământului geotermal. Alţi factori ce ar favoriza declinul resursei geotermale: defrişările şi schimbările climatice. Ieri, Radu Miron, reprezentantul ANRM în Bihor, a negat faptul că ANRM „are pe ţeavă” eliberarea altor două licenţe pentru exploatarea apei termale în zonă, în ciuda unor temeri existente în acest sens.
Studiul va dura doi ani, iar primele concluzii relevante vor apărea peste şase luni, transmite Iancu Orăşeanu, profesor hidrogeolog la Universitatea din Bucureşti.
Iniţiat în septembrie, studiul presupune montarea de senzori pe forajele cu licenţă din Băile Felix, 1 Mai şi Oradea pentru măsurarea continuă a temperaturii, nivelului şi a conductivităţii electrice a apei termale. Un asemenea senzor a fost montat şi în lacul Ochiul Mare, alimentat acum într-o foarte mică măsură în mod natural de către acviferul geotermal din subteran şi într-o măsură mult mai mare dintr-un furtun ce revarsă apă termală în lac dintr-un foraj al SC Turism Felix. Şi, desigur, mai e şi apa ce ajunge la suprafaţă din pânza freatică.
Adrese spre Oradea
Prof. Orăşeanu a spus din start că, deşi apa termală exploatează de atâta vreme în Băi, „nu s-a făcut o monitorizare a acestui zăcământ”. Şi deja senzorii montaţi relevă perturbaţii în sistemul hidrogeologic! „Zona este foarte complexă deoarece include atât zona de alimentare – Munţii Pădurea Craiului, Bihorul şi zona Beiuşului – şi se descarcă la Oradea. Deci, avem un zăcământ foarte mare. Aceşti senzori au o precizie atât de mare încât simt foarte bine inclusiv mareele terestre. Sub influenţa atracţiilor diurne ale lunii, soarelui se produce o relaxare şi o comprimare 3D şi apele din forajele acestea care sunt sub presiune, nivelul lor oscilează. Noi, în aceste grafice vedem imediat cum intră alte foraje, pe care nu le avem noi sub observaţie sau despre care nu ni s-a spus. Se vede cum că cineva perturbă. În final vom obţine un spectru hidrodinamic pentru toată această zonă. O să fie ca o hartă cu curbe de egală cotă a acviferului terminal, o să ştim exact tot ce se întâmplă în toată zona asta. Programul de monitorizare continuă. Opt senzori urmează să sosească pentru ICH. Toţi beneficiarii au fost de acord să cumpere senzori ca să-i punem în foraje. Vorbim despre cei care exploatează cu licenţă”, a declarat prof. Orăşeanu, joi.
Profesorul nu ezită să aducă în discuţie şi Oradea, unde se exploatează apa geotermală: „Am depistat că sunt fluctuaţii foarte mari. Trebuie puse toate într-un model integrat, dar pentru asta trebuie să ne extindem observaţiile şi la zona Oradea, un furnizor de energie termică care exploatează apa geotermală”.
Rolul defrişărilor
Profesorul bucureştean este convins că prin metodele folosite, cu senzori ce-şi transmit datele direct pe laptopurile specialiştilor, sub forme de grafice, se vor afla multe. „Metodele noastre ne vor spune indirect care sunt resursele acestui acvifer. Ce măsuri trebuie luate pentru stoparea declinului acviferului termal. E foarte complicată treaba, nu se rezumă numai la exploatări. Sunt şi schimbări climatice, sunt defrişări masive peste tot. Am luat probe şi din Munţii Pădurea Craiului. Se ştie că pădurea este un tampon care reţine apa şi îi dă drumul foarte lent şi asigură alimentarea apelor subterane. Rolul ei s-a redus foarte mult în ultimul timp”, evidenţiează profesorul bucureştean, specialist în acviferele ce pornesc din Apuseni.
Citiți principiile noastre de moderare aici!